Muzeul Naţional Tehnic. O scurta prezentare

Muzeul Naţional Tehnic din Bucureşti a fost fondat în 1909 de inginerul Dimitrie Leonida având ca model Muzeul Tehnic din München, vizitat de Leonida în perioada studiilor universitare efectuate la Şcoala Politehnică din Charlottenburg (Germania). Deşi avea oferte de la renumita firmă Siemens pentru un contract pe 5 ani şi de la Şcoala Politehnică din Charlottenburg pentru un post de asistent, după terminarea studiilor Dimitrie Leonida se întoarce în România şi, în anul 1908, înfiinţează prima Şcoală de Electricieni şi Mecanici .

Ajutat de elevii săi, inimosul inginer, a colecţionat cu tenacitate şi migală piese ce au constituit nucleul actualului muzeu.

Muzeul a funcţionat în primii ani în acelaşi sediu cu Şcoala de Electricieni şi Mecanici din strada Mendeleev apoi într-o clădire de pe Bulevardul Magheru. Din 1928 Muzeul Tehnic a fost adăpostit într-unul din pavilioanele existente în parcul Carol I, iar din 1935 în actuala clădire.

În prezent Muzeul Naţional Tehnic tezaurizează peste 5.000 de exponate structurate pe domenii de activitate: mecanică, metrologie, electricitate, magnetism, descărcări în gaze, fizică atomică, minerit, petrol, energetică, telecomunicaţii, maşini de calcul, scris şi tipărit, aviaţie şi aerospaţial, auto-moto-velo, înregistrarea şi redarea sunetului, aparate de fotografiat, filmat şi de proiecţie.

Din totalul obiectelor existente în muzeu, peste 300 sunt de o valoare excepţională prin faptul că sunt rare pe plan mondial şi reprezintă repere pentru istoria ştiinţei şi tehnicii, din care enumerăm:

-Instalaţia de extracţie a sării (crivac), construită de meşteri anonimi, folosită la Salina Praid încă din 1737;

-Cilindrul primei mori cu abur din România, care a funcţionat la moara Assan din Bucureşti, 1853;

-Primele tipuri de telefoane folosite în România începând cu anul 1882;

-Dinamul Edison (1884) care alimenta cu electricitate Teatrul Naţional din Bucureşti;

-Automobilul “trăsură” Olds Patent-1898-unul dintre primele automobile care au circulat în Bucureşti;

-Maşina cu aburi cu dublă expansiune „Sulzer”, 1898 care a funcţionat la postăvăria din Azuga;

-Primul automobil cu formă aerodinamică din lume construit în 1923 de Aurel Persu;

-Motorul de la avionul I.A.R. 80 (1937) considerat în epocă pe locul II în lume datorită performanţelor tehnice;

-Pilele Karpen cu electrozii din aur şi platină construite de fostul rector al Universităţii Politehnice, N.Vasilescu Karpen, care mai pot da curent şi acum la peste 50 de ani de la constucţie;

-Motorul „Krupp” de la submarinul “Delfinul” – primul submarin al Marinei Române dat în funcţiune în anul 1936;

-Aparatul de zbor individual cu reacţie, „rucsac zburător”, inventat în anul 1958 de Justin Capră şi Ion Munteanu.

Art & Engineering

(articol original pe http://www.danimocanu.ro/)

“Structural Engineering is the Art of moulding materials we do not wholly understand into shapes we cannot precisely analyse, so as to withstand forces we cannot really assess, in such a way that the community at large has no reason to suspect the extent of our ignorance.”

Citatul de mai sus descrie cel mai limpede meseria de inginer proiectant, stabilind totodata punctul ei de pornire, uitat de-a lungul istoriei: creatia. Amnezia genezei acestei meserii porneste de la revolutia industriala, iar prezentul il clasifica nedrept pe inginer ca fiind executantul unor formule matematice intr-un proces de manufactura. Scoala si credinta sociala actuala ne-au invatat cum sa ajungem la produsul finit, ne-au aratat calea catre cum sa facem,  uitand sa ne spuna de ce facem ceea ce facem?. Ca sa raspunda unor astfel de intrebari, o noua stiinta isi face loc in contextul actual: filozofia ingineriei.

Ruptura teoretica dintre arta si ingineria structurala a coincis cu momentul diferentierii meseriilor de arhitect si de inginer. La inceputurile manifestarilor constructive umane, rolurile erau asumate integral de aceeasi persoana. Astfel Imhotep (”the one who comes in, with peace”) este primul inginer si arhitect cunoscut. Actul de creatie era dirijat de o singura vointa, stapan asupra minorelor cunostiinte ce reflectau cele doua meserii de acum 4000 de ani pana in secolul al XIX-lea. Explozia de informatie prezenta astazi face absolut imposibila manevrarea cu un profesionalism inalt a celor doua indeletniciri, ca urmare, divortul a fost inevitabil.

Divizarea a avut un rol exploziv asupra epocii moderne, iar bariera stabilita anterior a fost depasita printr-un joc de echipa. Spatiile urbane, asa cum arat ele astazi au fost create prin separarea initiala a unor meserii, care apoi, dezvoltate separat si capabile sa-si raspunda singure la intrebarile cauzale, au interactionat cu o forta creatoare mult amplificata. Cresterea exponentiala de pe parcursul ultimilor doua sute de ani continua deasemenea intr-un mod orbitor. Efectele benefice sunt majoritare si de multe ori insesizabile datorita obisnuintei.

Efectul negativ de orbire se revarsa asupra celor care nu reusesc sa priveasca dincolo de forme, respectiv dincolo de calcule si datorita carora procesul de creatie se metamorfozeaza intr-un avort provocat de un razboi rece si absurd. Intocmai ca o rivalitate biblica dintre doi frati imaturi, lupta dintre cele doua bresle are efecte cicatrizante asupra produsului finit: cladirea sau orasul. Odata cu despartirea meseriilor s-a trasat o linie de catre un tribunal neavizat, conform careia arta este integral captata de arhitect, iar inginerul a ramas doar un executant, un zidar modern a carui nume este repede uitat, dar a carui responsabilitate se prelungeste pe intreaga durata a vietii. Corectia acestei pareri este ingreunata de conceptia actuala conform careia scoala creeaza meserii. Din pacate ea este capabila doar sa oferere linii de ghidare si nicidecum pentru definitivarea profesionala. Adunand cele de mai sus imi asum riscul sa afirm ca nu toti cei care stiu desena sunt arhitecti, iar capacitatea efectuarii unor calcule nu da nimanui statutul de inginer.

Incercand sa caut samanta discordiei si modul in care a fost plasata irational in discursul nostru, am ajuns la primele zile de facultate unde arhitectii ne erau prezentati ironic drept poeti chiar de catre profesorii nostri, iar insusi decanul departamentului de arhitectura ii intampina pe boboci cu ideea de fiinte superioare inginerilor. Avalansa declaratilor de capa si spada au continuat in acelasi fel, dar efectele ei sunt agravate de realitatea ca nu mai suntem studenti si ca suntem angrenati intr-un proces de a schimba mediul exterior, de a modela lumea astfel incat sa corespunda esteticii si functionalitatii prezentului si a viitorului. Formele subiective ale aspectului si metodele empirice de calcul pe care ne bazam intr-o proportie mare fac front comun mai mult decat insusi oamenii implicati in procesul de creatie.

Asadar, in semn de intoarcere la adevarata natura a obiectivului nostru comun deschid calea spre un dialog. Intrebarile care se nasc din cerinta mea fac referire mai mult la aspectul personal al discutiilor si nu la generalitati, pornind de la premisa ca orice razboi de anvergura se reduce in final la lupte de guerrila. Chiar daca privesc situatia dintr-o parte a baricadei astept ca schimbarea sa vina din ambele tabere concomitent si militez pentru inlocuirea prejudecatilor ierarhice cu certitudinile creatiei.

(articol original pe http://www.danimocanu.ro/)

Stay warm.

As we all know new and existing buildings have to have energetic certificate. But looking on the buildings You can be sure that most of them will have very high level of energy consumption. Correct calculated thermal resistance of construction elements,  it’s in fact half of the success to achieve a good, healthy and ecological house.  By a good thermal design we can reduce total cost of  maintaining  house. Money that normally we would have to spend for heating up and cooling down house can be spend on the other things.  What is then the reason of such a high energy consumption?  Well the answer is not so simple. Probably most of projects are made without any calculation of thermal isolation. Romanian norm C107/2-05 is giving us a minimal requirements for a thermal resistance “R’_min .” of building elements.  According to C107/2-05  for  exterior walls R’min=1,40 m^2K/W,  that is giving coefficient of heat transmission U=1/R=0,71 W/(m^2*K). Interesting it’s what differences we have in typical coefficient of heat transmission for a wall build form concrete or B.C.A. The most popular construction materials.

1. Concrete d=20 cm – R= 0,12 m^2K/W; U=8,33W/(m^2*K)
2. B.C.A. d=24cm      – R=1,5 m^2K/W; U=0,66W/(m^2*K)

That simple example is presenting significant difference in heat transmission between those two materials. But, if B.C.A can be use without any additional thermal protection, the concrete have to be always in addition, isolated to respect norm.

Nevertheless, in my personal opinion, require thermal resistance R’min given by C107/2-05 norm is to low,  putting buildings in Romania in worse position to compare with other buildings in Central Europe, as less energy efficient.  In my expiriance with polish thermal insulation standarts, in which, this same coefficient for a buildings exterior walls, with inside temperature Ti>16 C, is equal Rmin=3,33 m^2K/W and U=0,3 W/(m^2*K). Such a difference is giving significant advantage in a fight for a future costumer.

As an attraction, to compare how different materials can have influence on thermal isolation and energy saves please look on the picture below:

1-polyester 2-wood 3-brick 4-concrete 5-stone

All those walls have the same thermal resistance R=0,25 m^2K/W.

As we see size doesn’t matter. 🙂

(ing. Damian Fordonski)

Introducere in proiectarea sistemelor post-tensionate

Folosite de cateva decenii in Statele Unite, Australia si Asia si destul de putin intalnita in Europa, sistemele de plansee post tensionate au devenit foarte apreciate datorita avantajelor economice, tehnice si arhitecturale. Tipurile de cladiri pentru care acestea se preteaza acopera o arie vasta de aplicatii, de la birouri la cladiri industriale si de la structuri rezidentiale pana la parcari. Elogierea pe care insist in prima prezentare a acestui sistem constructiv se datoreaza unor lipsuri informationale, lipsuri datorate atat sistemului de invatamant romanesc, cat si slabei prezente pe piata romananeasca a unor companii capabile de realizare a acestor tehnici.

Enumerarea de mai jos ale avantajele folosirii sistemelor de plansee post tensionate (placi si grinzi) are ca obiectiv constientizarea persoanelor implicate in luarea de decizii asupra optimizarea costurilor:

• Deschideri libere mai mari;
• Reducere grosimii planseelor si ale grinzilor;
• Reducerea greutatii structuri si a incarcarilor asupra fundatiei;
• Reducerea fisurarii si a sagetii;
• Reducerea inaltimii de nivel;
• Reducerea numarului rosturilor si ale stalpilor;
• Rapiditatea crescuta a procesului de constructii prin indepartarea cofrajului dupa 3 zile;
• Reducerea si simplificarea montarii armaturii conventinale;
• Rezistenta suplimentara la strapungere;
• Rezistenta marita la umezeala datorita comprimarii betonului;
• Comportare ideala in zone seimice (realizarea efectului de saiba rigida).